Cât trebuie să mănânce o pisică? Ghid veterinar pentru o alimentație corectă a pisicilor

Cât trebuie să mănânce o pisică? Ghid veterinar pentru o alimentație corectă a pisicilor

Cât trebuie să mănânce o pisică pe zi? Răspunsul nu poate fi stabilit doar în funcție de greutate. Vârsta, sterilizarea, nivelul de activitate, starea corporală, tipul de hrană și eventualele afecțiuni medicale influențează necesarul nutrițional al fiecărei pisici. Ghidurile veterinare recomandă tocmai această abordare individualizată.

O pisică ce cere mâncare nu este întotdeauna o pisică flămândă. Iar un bol permanent plin nu înseamnă neapărat mai multă grijă.

În cabinet vedem frecvent pisici care primesc hrană de bună calitate, însă în cantități mai mari decât necesarul lor real. Diferența dintre o porție corectă și una prea mare poate părea mică de la o zi la alta, dar, în timp, surplusul caloric se poate transforma în kilograme în plus.

De ce nu există o cantitate universală de hrană pentru pisici?

Două pisici care cântăresc câte 4 kg pot avea necesități energetice diferite.

Una poate fi tânără, foarte activă și nesterilizată. Cealaltă poate fi sterilizată, trăiește exclusiv în apartament și petrece o mare parte din zi dormind.

De aceea, recomandarea de hrană trebuie să țină cont de:

  • greutatea corporală;
  • greutatea ideală;
  • vârsta și etapa de viață;
  • dacă pisica este sterilizată sau nu;
  • nivelul de activitate;
  • masa musculară;
  • scorul condiției corporale;
  • eventuale boli;
  • densitatea calorică a hranei administrate.

AAHA și AAFP recomandă evaluarea nutrițională a pisicii inclusiv în funcție de vârstă, statut reproductiv, Body Condition Score, masă musculară, activitate și starea de sănătate.

Cât trebuie să mănânce o pisică adultă pe zi?

Cantitatea potrivită de hrană diferă de la o pisică la alta. Greutatea este importantă, dar nu este singurul criteriu: contează și dacă pisica este sterilizată, cât de activă este, dacă trăiește exclusiv în interior și care este starea ei corporală.

De exemplu, două pisici de 4 kg pot avea nevoi diferite. O pisică activă poate consuma mai multă energie, în timp ce una sterilizată, sedentară și de apartament poate avea nevoie de o porție mai mică.

Și tipul de hrană face diferența. Unele formule sunt mai concentrate caloric decât altele, ceea ce înseamnă că aceeași cantitate în grame nu oferă întotdeauna aceeași energie. Atunci când stabilim cantitatea corectă, trebuie să ne uităm la calorii, nu doar la volumul din bol.

De aceea, recomandările de pe ambalaj sunt utile ca punct de plecare, dar porția trebuie adaptată individual. Cel mai bun reper rămâne evoluția pisicii: greutatea stabilă, o condiție corporală bună și menținerea masei musculare.

Dacă pisica începe să ia în greutate, chiar dacă primește porția indicată pe ambalaj, cantitatea poate necesita ajustare. În cazul pisicilor cu probleme de greutate sau afecțiuni medicale, rația zilnică este recomandat să fie stabilită împreună cu medicul veterinar.

Câte grame de hrană uscată trebuie să mănânce o pisică?

Este una dintre cele mai frecvente întrebări ale proprietarilor și una la care nu există un răspuns de tipul „50 g pentru orice pisică de 4 kg”.

Hrana uscată este relativ concentrată caloric. O diferență de doar câteva grame pe zi poate deveni relevantă atunci când se repetă luni sau ani.

Porția indicată de producător pe ambalaj reprezintă un punct de pornire. Ea trebuie adaptată la pisica din fața noastră.

Dacă animalul începe să câștige în greutate deși primește cantitatea recomandată pe ambalaj, nu înseamnă că trebuie continuată aceeași porție doar pentru că „așa scrie pe sac”.

Dar dacă pisica primește hrană umedă?

Hrana umedă conține mult mai multă apă decât hrana uscată și, în general, are o densitate energetică diferită.

De aceea, comparația în grame între cele două tipuri de hrană nu este relevantă.

O pisică poate consuma aparent un volum mult mai mare de hrană umedă și totuși să primească un aport caloric similar sau chiar mai redus decât dintr-o cantitate mică de crochete.

Atunci când se combină hrana uscată cu cea umedă, trebuie calculată cantitatea totală de energie primită într-o zi, nu oferită o porție completă din fiecare.

Aceasta este una dintre situațiile în care pisicile pot primi accidental prea multă hrană.

Pisica cere mereu mâncare. Înseamnă că îi este foame?

Nu neapărat.

Pisicile pot solicita hrană din mai multe motive:

  • au învățat că mieunatul este recompensat cu mâncare;
  • se plictisesc;
  • masa a devenit o formă importantă de interacțiune cu proprietarul;
  • primesc hrană foarte gustoasă și o solicită chiar dacă necesarul energetic este deja acoperit;
  • rutina lor este asociată cu anumite momente ale zilei;
  • există, în anumite situații, o cauză medicală pentru apetitul crescut.

Pisica este adaptată biologic la consumul mai multor mese mici. Ghidurile feline AAHA/AAFP amintesc că strămoșii săi vânau prăzi mici și se hrăneau în mai multe reprize de-a lungul zilei.

Prin urmare, împărțirea rației zilnice în mai multe mese poate fi mai potrivită decât umplerea repetată a bolului ori de câte ori pisica cere.

Bolul permanent plin poate favoriza supraalimentarea

Hrănirea „la discreție”, în care crochetele sunt disponibile permanent, poate funcționa pentru unele pisici capabile să își autoregleze consumul.

Pentru altele însă, în special pentru pisicile sterilizate, sedentare și de interior, aceasta poate însemna un aport caloric mai mare decât necesarul.

În aceste cazuri recomandăm măsurarea porției zilnice.

Ideal este să folosim un cântar de bucătărie. O cană sau o măsură aproximativă poate introduce diferențe importante de la o zi la alta, mai ales în cazul hranei uscate.

Recompensele tot hrană sunt

O altă sursă frecvent trecută cu vederea este reprezentată de recompense.

Un snack aici, o bucățică de carne acolo, o recompensă după administrarea unui medicament – toate contribuie la aportul caloric zilnic.

Dacă pisica primește recompense, acestea trebuie incluse în calculul rației zilnice, nu adăugate peste cantitatea completă de hrană.

Cum știi dacă pisica mănâncă prea mult?

Cântarul este important, dar nu este singurul criteriu.

Medicii veterinari folosesc și Body Condition Score – BCS, un sistem prin care este evaluată cantitatea de țesut adipos a animalului. WSAVA recomandă evaluarea condiției corporale ca parte a monitorizării nutriționale a câinilor și pisicilor.

La o pisică aflată într-o condiție corporală bună:

  • coastele trebuie să poată fi palpate fără presiune mare;
  • talia trebuie să fie observabilă privită de sus;
  • depozitele de grăsime abdominală nu trebuie să fie excesive.

Greutatea ideală nu înseamnă însă doar „cât arată cântarul”. Masa musculară trebuie evaluată separat, deoarece o pisică poate avea depozite de grăsime și, în același timp, pierdere de masă musculară. WSAVA recomandă evaluarea ambelor componente.

Pisicile sterilizate trebuie să mănânce mai puțin?

În multe cazuri, da, necesarul energetic se modifică după sterilizare.

De aceea, faptul că pisica primește aceeași hrană și aceeași cantitate ca înainte nu înseamnă automat că primește cantitatea potrivită.

Pentru pisicile sterilizate, formulele veterinare de calcul folosesc factori energetici mai mici decât pentru adulții nesterilizați.

După sterilizare este utilă monitorizarea periodică a greutății și ajustarea porției înainte ca surplusul ponderal să devină evident.

Cât trebuie să mănânce un pui de pisică?

Puii nu trebuie hrăniți după necesarul unei pisici adulte.

Perioada de creștere presupune un necesar energetic și nutrițional crescut, iar hrana trebuie să fie formulată special pentru această etapă de viață.

Ghidurile AAHA indică factori energetici semnificativ mai mari pentru creștere decât pentru întreținerea unei pisici adulte.

În cazul pisoilor contează atât cantitatea de hrană, cât și aportul adecvat de proteine, aminoacizi esențiali, vitamine și minerale.

Dar pisicile senior?

La seniori situația devine din nou individuală.

Nu toate pisicile în vârstă trebuie automat să primească mai puține calorii. Unele pot începe să piardă masă musculară sau greutate și pot avea nevoi nutriționale diferite.

Din acest motiv, modificările neintenționate ale greutății la o pisică senior trebuie evaluate medical, nu rezolvate pur și simplu prin mărirea sau micșorarea porției.

Când apetitul crescut trebuie investigat medical?

O pisică ce începe brusc să mănânce mult mai mult decât înainte, mai ales dacă în același timp slăbește, trebuie evaluată de medicul veterinar.

La fel, o creștere sau o scădere inexplicabilă în greutate nu trebuie pusă automat pe seama hranei.

Apetitul, greutatea și masa musculară pot oferi informații importante despre starea generală de sănătate a animalului.

Cum stabilim practic porția corectă?

O metodă simplă este:

  1. Cântărim pisica.
  2. Evaluăm condiția corporală și masa musculară.
  3. Stabilim greutatea ideală.
  4. Calculăm necesarul caloric orientativ.
  5. Verificăm valoarea energetică a hranei.
  6. Transformăm necesarul caloric în grame sau porții.
  7. Includem hrana umedă și recompensele în totalul zilnic.
  8. Monitorizăm greutatea și ajustăm cantitatea atunci când este necesar.

Aceasta este și logica recomandată de ghidurile internaționale: planul nutrițional trebuie individualizat și apoi ajustat în funcție de evoluția animalului.

Porția corectă este cea potrivită pisicii tale

Întrebarea „cât trebuie să mănânce o pisică?” pare simplă, însă răspunsul corect nu se găsește într-un singur număr.

O alimentație bună înseamnă hrană potrivită, în cantitatea potrivită, pentru pisica potrivită.

Supraalimentarea din grijă sau afecțiune rămâne tot supraalimentare. Cea mai bună metodă de a preveni kilogramele în plus este să măsurăm porțiile și să urmărim periodic greutatea și condiția corporală.

La Tree Vet, evaluarea nutrițională poate face parte din consultația veterinară, iar medicul poate recomanda tipul și cantitatea de hrană în funcție de vârstă, greutate, stil de viață și starea de sănătate a pisicii. În magazinul online Tree Vet găsești și o selecție de hrană, suplimente și produse dedicate îngrijirii pisicilor, pentru diferite etape de viață și nevoi nutriționale.